Organismele modificate genetic(OMG)-Solutie periculoasa sau necesitate?
Din cele mai vechi timpuri de când practică agricultura şi creşterea animalelor, omul a fost mereu interesat să adapteze, tot mai bine, plantele cultivate şi animalele domestice la nevoile sale. Până la apariţia proceselor de transformare genetică, aceste ameliorări s-au realizat prin selecţia indivizilor care prezentau caracteristici morfologice sau fiziologice apărute prin mutaţii spontane şi prin sistemul încrucişare- selecţie a hibrizilor dintre soiurile sau rasele aceleiaşi specii. La animale, încrucişările între specii diferite s-au dovedit a fi dificile şi nu au reuşit decât între speciile foarte apropiate, dând naştere la hibrizi incapabili de a se reproduce; catârca, obţinută din încrucişarea măgarului cu iapa, fiind foarte rar fertilă, iar catărul este întotdeauna steril. La plante, hibrizii apăruţi prin încrucişări naturale sau artificiale între specii apropiate sunt, în general sterile, dar fertilitatea lor poate fi, în anumite cazuri, restaurată prin poliploidizare naturală sau artificială.
Biodiversitatea existenta astăzi atestă faptul că întotdeauna s-au produs modificări în zestrea genetică a animalelor si plantelor. Însă, foarte important, toate modificările s-au produs treptat, în mod firesc, de-a lungul unor perioade foarte mari de timp fără intervenţia omului.
Prin suprimarea barierelor naturale, care, până în prezent, împiedicau schimburile de gene între specii şi regnuri diferite, tehnicile transgenezei permit crearea de organisme transgenice, într-un timp foarte scurt,organisme dotate cu proprietăţi noi, total necunoscute înainte, fără nici o relaţie cu ritmul multimilenar al evoluţiei fiinţelor vii.
Tehnicile transgenezei conferă astfel omului puterea cvasinelimitată(cel puţin teoretic) de a modifica patrimoniul ereditar al tuturor fiinţelor care-l înconjoară, inclusiv al propriei sale specii.
Descoperirea structurii de dublu helix a ADN-ului uman de către Watson şi Crick la începutul anilor 1950 a dus la cunoaşterea fundamentului biologic al speciei umane dar şi a altor specii, iar dezvoltarea bio-tehnologiilor a făcut posibilă intervenţia în genom în cadrul tehnicilor de inginerie genetică. Aplicarea acestor tehnici la plante a făcut posibilă obţinerea unor specimene modificate genetic.
La inceputul anilor 1960 prin aplicarea unor serii de tehnici ale geniului genetic(adică manipularea directă a genelor de către om) se reuşeşte extragerea unei gene din genomul unui organism şi reimplantarea ei în genomul unui alt organism, aparţinând unei alte specii sau chiar altui regn. Acest transfer de gene este numit trasgeneză, pentru că el presupune traversarea barierelor care, până nu demult, împiedicau schimburile de gene între specii diferite, mai ales între cele aparţinând unor regnuri diferite.
Gena care codifică un caracter care se doreste transferat unui alt organism se numeşte genă de interes, devenită în momentul transferului efectiv transgenă, iar organismul receptor va fi numit organism transgenic. Mai mult geniul genetic permite astăzi chiar crearea unor gene artificiale sau modificarea patrimoniului genetic al unei aceleiaşi specii, prin inactivarea, modificarea sau prin adăugarea(adiţia) uneia din propriile sale gene.
Sigla OMG desemnează, aşadar, orice organism al cărui patrimoniu genetic a fost modificat prin mecanismele specifice geniului genetic.
Organismele modificate genetic – create şi cultivate pe scară largă în Statele Unite ale Americii – accepate şi de alte state ale lumii,de foarte multe ori sub pretextul ca reprezinta o rezolvare a problemei foametei,sunt respinse cu vehementa de nenumarate alte tari si de catre organizatiile ecologiste, devenind astfel un subiect foarte controversat. Multi specialişti chiar au ajuns să definească organismele modificate genetic ca o soluţie periculoasă la o problemă inexistentă.
Aplicarea tehnicilor de inginerie genetică a început in 1960 când au şi apărut primele alimente din organisme modificate genetic.
În 1967 s-a produs o varietate de cartof(Lenape) care avea un conţinut mare de substanţă uscată.După doi ani acest cartof a fost retras constatându-se căci conţinea o mare cantitate de solanină-toxină puternică.
Începând cu sfârşitul anilor 70 , interesul s-a indreptat mai cu seamă spre microorganismele utilizate în sectoarele alimentare şi farmaceutice:
-Transferarea genei interferonului(localizată pe perechea a cincea de cromozomi) în plasmide de Escherichia coli,care, in vitro, producea interferon uman.
- Obţinerea unei bacterii care produce un îndulcitor, thaumatina, mult mai puternic decât zahărul şi al cărei transgena provine de la un arbore din Africa Occidentală.
În 1978 are loc obţinerea unei bacterii transgenice (Escherichia coli) care sintetizează insulină umană, că urmare a transferului de gene umane care codifica această proteină.
În 1979 la Universitatea Cornell din New York s-a produs prin tehnică ADN-recombinat hormonul somatotropina de bovină,hormon sintetic promotor al creşterii bovinelor. În 1980 cercetătorii Monsanto-Corporation(SUA) şi cei ai Max Planck Institute for Plant Breending(Germania) au pus la punct o metodă de creare a plantelor transgenice prin utilizarea unei bacterii patogene ale cărei gene au fost introduse în cromozomul plantelor.
1983 este anul în care se obţine un tutun rezistent la un antibiotic, datorită transferului unui fragment de plasmida bacteriană care codifica această proprietate. Deşi lipsit de valoare agricolă, acest tutun a conferit realizatorului sau(prof. Van Montagu, Universitatea din Gând, Belgia) calitatea de pionier al transgenezei vegetale în Europa.
O altă bacterie transgenetica ce merită de asemenea a fi menţionată este Pseudomonas syringae, întrucât a fost primul OMG diseminat în mod voluntar în mediul înconjurător(în SUA, în anii 1983-1984), fără a se luă în considerare eventualele riscuri ecologice.
1986- reprezintă premieră mondială pentru cultură experimentală, în câmp, a unei plante transgenice(în Belgia).
În perioadă 1983-1990 s-au dezvoltat tehnici mai sofisticate cu ADN recombinat pentru transformări genetice la plante şi animale,în acelaşi timp s-a marşat pe aplicarea transgenezei în terapiile umane.
În 1994 FDA(Food and Drug Administration-SUA) a aprobat comercializarea pe piaţă a tomatelor obţinute prin tehnicile ingineriei genetice(Calgene Corporations Flavr Savr Tomato). Prima "versiune" a tomatei cu maturare întîrziată era făinoasă, cu gust metalic şi suporta greu transportul,căci pielea sa era fragilă, motive pentru care consumatorii americani au refuzat-o. Firma producătoare (Calgene) a evitat să o amelioreze, întrucât a fost cumpărată de Monsanto. "Versiunile" ulterioare au fost mai bine acceptate în SUA, dar ele nu au "sedus papilele gustative" ale unui mare bucătar francez care, în trecere prin SUA, a declarat:ea (tomata) nu este rea, este şi mai rău, este insipidă!
În următorii ani prin utilizarea aşa ziselor tehnici „terminator seed”,gene tun sau tun biolistic s-au introdus gene străine în cromozomii unor plante de cultură în vederea îmbunătăţirii calităţilor nutriţionale,senzoriale şi a rezistenţei la diferiţi stresori,dar şi pentru obţinerea unor cantităţi mai mari la hectar.
Riscurile pentru sănătatea umană şi pentru mediul înconjurător ale folosirii organismelor transgenice
* modificarea calităţii nutriţionale a alimentelor prin creşterea sau scăderea calităţii unor nutrienţi.
Pe de altă parte există încă puţine informaţii despre efectele modificării compoziţiei în nutrimente ale produselor de origine animală şi vegetală cu referire la:
-intereactiunea între nutrimentele alimentului;
-interacţiunea nutriment-genă;
-biodisponibilitatea nutrimentelor;
-potenţa şi metabolismul nutrimentelor.
*rezistenţă la antibiotice:la producerea organismelor modificate genetic sunt folosiţi markeri(gene) prin intermediul cărora se stabileşte rezistenţa la antibiotice a recoltelor.
Genele marker pot fi transferate la microorganismele care populează tractul intestinal la oameni şi animale prin consum de alimente/furaje.Acestea ar produce o creştere a rezistenţei la antibiotice a microorganismelor implicate implicit o slăbire a stării de sănătate.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat în 2001 că oamenii manifestă deja niveluri de rezistenţă la antibiotice care îi fac mai vulnerabili la maladiile mortale.
*alergenitate potenţială:modificarea genetică a plantelor aflate în compoziţia diferitelor alimente de origine vegetală,conduce la transformarea propriatatilor alergice la aceste alimente şi respectiv la cel care le consuma.
De asemenea multe produse alimentare conţin în compoziţia lor organisme modificate genetic la crearea cărora s-au folosit că donori de gene microorganisme ale căror potenţial alergic este necunoscut sau netestat.
Un exemplu concret în acest sens este introducerea unei gene de la arahidele braziliene în soia, în vederea creşterii conţinutului proteic al acesteia,proces care a dus la reacţii alergice puternice din partea consumatorilor alergici la acel soi de arahide.
La sfârşitul lunii septembrie 2000, societatea Kraft Food USA a retras din circulaţie 2,5 milioane de cutii de plăcinte din porumb, întrucât laboratorul „Genetic ID” (solicitat de asociaţia ecologista „ Friends of the Earth”) descoperise în aceste plăcinte, 1 % porumb Starlik, rezervat numai în scop furajer, puternic alergizant. După câteva zile, firma producătoare a acestui porumb transgenic (tânăra filială „ Corpscience” a multinaţionalei europene Aventis) a anunţat retragerea definitivă a acestui porumb.
Majoritatea culturilor modificate genetic sunt concepute să reziste la aplicări fără limită de ierbicide. Două dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil şi glyphosat (Roundup TM) sînt asociate cu tulburări de creştere ale fetuşilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se consideră că soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanşează reacţii alergice precum vomă, diareea şi şocul anafilactic. Unii consultanţi ştiinţifici din SUA consideră că toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din producţia SUA) ar putea acţiona ca agenţi antigenici şi alergenici.
Cercetătoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie şi Studiul Activităţii Nervoase Superioare de pe lângă Academie Rusă de Ştiinţă. Noua femele de cobai au fost împărţite în 3 grupe de câte 3: un grup de control, un grup în a cărui hrană s-a adăugat făină de soia modificată genetic şi un grup care a consumat alimente amestecate cu făină de soia obişnuită. A rezultat un număr anormal de mare de decese printre urmaşii femelelor hrănite cu soia modificată genetic. În plus, 36% dintre aceiaşi cobai cântăreau mai puţin de 20 de grame, fapt care evidenţia starea lor de extremă slăbiciune.
*transferul neintenţionat de gene la plantele sălbatice înrudite:plantele transgenice cu rezistentă mare la insecticide pot să polenizeze cu specii sălbatice creând ierburi greu de eradicat.Acest tip de transfer poate avea consecinţe necunoscute,aceste super-buruieni putând conduce la perturbarea ecosistemelor respective.Culturile transgenice pot deveni sălbatice,necesitând astfel programe costisitoare şi periculoase pentru control.
O serie de cercetători francezi (HABERT, 1994) şi danezi (MIKKELSEN et al., 1997) au demonstrat existenţa unui astfel de fenomen în cazul rapiţei. Aceştia au obţinut hibrizi ale căror seminţe foarte fecunde au dat naştere unor plante adventinve, la fel de competitive ca şi rapita, dintre ele, 42% erau rezistente şi la ierbicid. De altfel, se ştie că polenul de rapită poate "parcurge" mai mulţi km, mai ales când este dezhidratat şi când condiţiile climatice sunt favorabile.
Posibila apariţie a unor buruieni rezistente la ierbicide nu este negată de producătorii de OMG-uri, care au în vedere remedierea prin producerea de noi ierbicide şi de noi OMG-uri rezistente la acestea. Aşadar, din nou, alte şi alte investiţii, alte şi alte riscuri!
*toxicitate potenţială:produsele alimentare care conţin în mod natural substanţe toxice ,prin modificare genetică şi-ar mari potenţialul toxic. Astfel gene care codifica anumite substanţe ar fi excitate şi ar codifica producerea unor cantităţi mult mai mari de astfel de substanţe cu efect negativ asupra sănătăţii omului.
*crearea de noi virusuri şi toxine:plantele transgenice pot conţine particule virale ca parte a strategiei de îmbunătăţire a rezistenţei cea ce va conduce la crearea de noi virusuri în mediu.Principalul mecanism de evoluţie naturală a virusurilor îl constituie recombinările secvenţelor genetice. De aceea, unii cercetători au lansat ideea unei posibile recombinări între gena virală, prezentă într-o anumită plantă, cu gene ale unui virus înrudit care a infectat o plantă rezistentă sau care se află în mod natural în aceasta. Astfel de recombinări au fost deja observate experimental în laborator, fără a se fi putut determina dacă noul virus ar fi mai mult sau mai puţin patogen decât virusul parental. Marele necunoscut este reprezentat de frecvenţa cu care aceste recombinări s-ar produce în natură, mai ales în vastele culturi transgenice, unde sunt prezente numeroase gene virale.
Unul din principalele organisme modificate genetic care sintetizează astfel de toxine este porumbul Bt, care cuprinde numeroase soiuri transgenice. Acest porumb este folosit atât în alimentaţia oamenilor(ulei, amidon, sirop de glucoză, etc), cât şi la furajarea animalelor(boabe şi însilozat). toxina insecticidă naturală este inofensivă pentru animalele cu sânge cald(deci şi pentru om), însă trebuie reamintit că toxina sintetizată de organismele modificate genetic este o formă activă a acesteia. Dar, nici un studiu toxicologic nu s-a realizat asupra formei active a acestei toxine. Este, aşadar, un motiv pentru a ne pune câteva întrebări precum: prezenţa constantă a toxinei active, şi chiar a produşilor săi de degradare, nu prezintă un risc pentru sănătatea animalelor hrănite cu astfel de produse?; dar consumarea de către om a cărnii animalelor hrănite cu porumb modificat genetic nu prezintă nici un pericol?
O serie de experienţe efectuate de către cercetători americani, în medii controlate au arătat că toxinA porumbului-Bt era prezentă în sol, prin secreţiile radiculare ale porumbului modificat genetic. Timp de 25 de zile, această toxină a ucis larvele de insecte, după care ea s-a fixat de particulele de sol şi, se pare, şi-a pierdut capacitatea insecticidă(Saxena, Flores et Stozky, 1999). Alţi cercetători au constatat că toxină Bt s-a dovedit vătămătoare pentru colembole(grup de insecte cu un important rol în reciclarea materiei organice moarte) şi că ea ar putea persistă în sol timp de 8 luni(Environment Protection Agency, MRID nr. 434635, ap. Hansen et. al., 2001).
*acces limitat la seminţe de organisme modificate genetic brevetate pentru micii fermieri,aceştia neputând cumpăra în fiecare an de la marile companii seminţele necesare,ei neputând în acelaşi timp selecţiona şi pregăti pentru însămânţare recolta proprie datorită restricţiilor legislative ce se prevăd că vor fi impuse.
În plus prin utilizarea tehnologiei “terminator gene” companiile producătoare de OMG,vor exercita un monopol şi vor genera anticompetitivitate (prin producerea de seminţe sterile care nu vor germina,micii fermieri fiind nevoiţi să cumpere în fiecare an seminţe de la aceste companii).
*modificarea genetică reduce biodiversitatea, înlăturând barierele care au protejat integritatea speciilor de-a lungul timpului. Studii efectuate demonstrează că introducerea masivă şi iresponsabila în circuitul agricol a plantelor modificate genetic sau transgenice, rezistente la ierbicide, va conduce, treptat, la dispariţia unor vieţuitoare care se hrănesc cu seminţele provenite de la ierburi şi buruieni alterându-se grav hotarele pe care speciile le-au stabilit în mod firesc între ele de-a lungul evoluţiei.
*va duce la dispariţia fermelor mici care produc organic,deoarece prezenţa în jurul unor astfel de ferme a culturilor de organisme modificate genetic va duce la contaminarea recoltelor prin polenizare ducând la crearea de mutanţi în producţie dar şi de “buruieni monstruoase ” rezistente la pesticide naturale.
În ceea ce-i priveşte pe aceşti agricultorii care practică agricultura biologică, un alt pericol apare: acela al imposibilităţii de a garanta că porumbul lor este lipsit de organisme modificate genetic La începutul lunii aprilie 2000 au fost descoperite seminţe de rapită transgenica rezistentă la un ierbicid total, între seminţele convenţionale furnizate de o firmă canadiană agricultorilor din Germania, Franta, Marea Britanie şi Suedia. Primele analize oficiale efectuate de laboratoare specializate din Friburg (Germania), precum şi de firma producătoare din Canada (Advanta) au indicat prezenţa a 0,5% (în loturile din Germania) şi a 2,6% (la cele din Suedia) de seminţe transgenice. Firma producătoare a demonstrat că a respectat reglementările privitoare la distanţa (de 800m) dintre culturile convenţionale şi cele transgenice. Tot în primăvara anului 2000, un laborator oficial francez a descoperit că seminţele de soia convenţională (provenite din SUA) conţineau 1,5%-1,8% seminţe de soia transgenica.În iulie 2001, Agenţia Franceză de Securitate Sanitară (AFSSA) sublinia că 41% din eşantioanele de porumb prelevate din eşantioanele din culturile convenţionale conţineau segvenţe de OMG-uri. Nu cumva avem de a face cu un nou fenomen,efect al cultivării acestor plante, "poluarea genetică"?
*testările din laboratoare dar şi din câmpurile experimentale vor conduce şi la accidente inevitabile în astfel de cazuri provocând eliberarea de agenţi toxici,toxine biologice,otrăvuri care pot periclita viaţa.
Nici un studiu serios de impact ambiental nu s-a făcut înaintea trecerii în cultură la scară mare a primelor OMG-uri: se încrucişează acestea cu speciile înrudite?, care este influenţa lor asupra insectelor polenizatoare?, cum influenţează ele microorganismele din sol? etc.
În plus se estimează că naţiunile bogate nu vor mai importa produse precum vanilie,cacao,cafea,orez şi alte produse din ţările tropicale(acestea putând fi cultivate în ţările lor) conducând la sărăcirea populaţiei din zonele respective şi chiar la dispariţia ei.
*organismele modificate genetic reprezintă o încălcare a alegerii consumatorului care este incapabil de a deosebi un aliment care conţine astfel de organisme de un aliment normal.
Din 1992 au început să fie cultivate în SUA cereale şi legume ale căror gene au fost alterate prin biotehnologiile moderne. Aceste produse au fost introduse şi pe piaţa europeană fără ca publicul consumator să ştie ce mănâncă. Sondajele indică faptul că peste 90% din consumatorii europeni resping o astfel de alimentaţie având în vedere şi avertismentele asupra riscurilor pentru sănătate pe care le presupune consumul unor asemenea produse date de specialişti în genetică şi medicină. În ţările din Uniunea Europeană, există un adevărat scandal pe tema securităţii alimentaţiei. În prim plan sunt vizate importurile de alimente şi cultivarea soiurilor modificate genetic. Ţări ca Germania şi Portugalia au oprit cultivarea soiurilor de porumb modificate genetic. Comisia Europeană a limitat introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, în urma dovezilor privind riscul pentru sănătatea umană şi mediul înconjurător aduse de Asociaţia Greenpeace.
Într-un raport al ISAA (Serviciul Internaţional pentru Promovarea Biotehnologiei Agricole) se arată că România se află printre cele câteva ţări din lume care cultivă şi testează soiuri de cereale modificate genetic. Producătorii agricoli din România au cultivat seminţe de soia modificate genetic, iar producţia obţinută ulterior a intrat în industria de prelucrare a cărnii. De asemenea se mai cultivă cartofi şi porumb transgenetice.
Conform unui buletin de specialitate al Consiliului pentru Responsabilitate Genetică din America, circa 90% din mărfurile aflate în magazinele din SUA sunt suspectate de a conţine OMG. Ţinând cont de faptul că în România importurile de alimente din SUA sunt semnificative, este foarte probabil ca multe dintre produsele comercializate pe piaţa românească să conţină OMG.
*organismele modificate genetic violează sfinţenia vieţii;
“In jurul nostru avem o mulţime de dovezi evidente despre o acţiune inteligentă,despre un plan binevoitor.Ele ne arată natura supusă unei voinţe libere.Ele ne arată că toate lucrurile vii depind de un Creator şi de un Stăpân etern.”(William Tomson-Lordul Kelvin)
Modificările petrecute în natură dea lungul sutelor de ani,chiar şi modificările petrecute cu fiinţa umană, nu justifică intervenţia brutală a omului în evoluţia naturii,a vieţii.
Intervenţiile oamenilor de ştiinţă prin combinarea regnului vegetal cu cel animal(exemplu relevant introducerea prin tehnică ”terminator seed” a unei gene de la un peste ce trăieşte în marea nordului în cromozomii unui soi de căpşuni în scopul creşterii rezistenţei la temperaturi scăzute ),prin procesele de clonare care vizează şi finta umană lezează grav sfinţenia vieţii.
Ultima găselniţă în materie de OMG-uri este chiar introducerea unor gene umane plantelor, pentru a fi transformate în aliment-medicament.
Creatorul a lăsat un curs pentru fiecare element al acestei lumi,inclusiv pentru fiinţă umană,a lăsat libertate totală,a lăsat o comuniune perfectă care nu pot fi şubrezite cu intervenţii “inconstiente” precum efectele procesului de transgeneza.
Dacă ţăranul român autentic,dacă strămoşii noştri,priveau cu atât de mare respect natura amintind atât de frumos că “bobul de grâu e obrazul lui Dumnezeu,e obrazul Mântuitorului Hristos” şi creaseră un adevărat cult pentru această plantă simbol a pâinii “cea de toate zilele”, şi nu numai,oare aceste acţiuni care periclitează sfinţenia vieţii nu cumva lezează Divinitatea?
Tot aceşti cercetători(care „se joaca” cu definiţia vieţii) au arătat că multe boli specifice plantelor, animalelor sau omului îşi au originea în mici imperfecţiuni ale codului genetic. Ne putem imagina asfel cât de grave pot fi efectele secundare şi accidentele în cazul tuturor acestor tehnologii care se joacă cu ordinea şi echilibrul atît de fragil al celulelor vieţii.
Prezenţa pe piaţa româneasca a produselor modificate genetic.
Între Europa şi Statele Unite ale Americii se duce un adevărat război pe tema manipulării genetice. La 15 ani de la cultivarea în scop comercial a primelor plante modificate genetic, comunitatea ştiinţifică internaţională încă nu a tranşat clar dacă acestea au sau nu efecte negative asupra organismului uman.
Cu ocazia celui mai recent sondaj de opinie efectuat în statele membre UE, majoritatea cetăţenilor s-au declarat împotriva utilizării acestora. Unele state membre UE, precum Austria, Polonia şi Germania, au stabilit chiar zone interzise cultivării OMG-urilor. Rezistenta este motivată de temerile că OMG-urile ar putea dauna biodiversităţii şi sănătăţii umane.
Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică spune că 90% din fructele şi legumele de pe piaţa românească nu sunt crescute sută la sută natural. În susţinerea acestei ipoteze vin din ce în ce mai multe cazuri medicale de toxiinfectii şi alergii provocate de legume. Medicii spun că microtoxinele din produsele chimice pot duce până la cazuri de ciroză. Iar pentru că autorităţile nu controlează culturile, producătorii folosesc seminţe modificate genetic şi slabe calitativ, udă culturile cu doze mari de chimicale, iar vânzătorii stropesc produsele cu apa amestecată cu azotaţi. Nici măcar obligaţia de a informa cumpărătorii despre modificările genetice ale produselor nu se respectă. Primele efecte ale organismelor modificate genetic (OMG) asupra sănătăţii sunt însă crize de alergie care pot fi foarte puternice.
Românii nu au posibilitatea de a alege ceea ce mănâncă. Pentru a cultiva plante modificate genetic în România normele legale cer consultarea publicului cu privire la aprobarea cultivării şi etichetarea alimentelor obţinute din modificări genetice, precum şi a celor care conţin arome sau aditivi modificaţi genetic. Un sondaj realizat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor arată că 78% din români nu ar da bani pe alimente modificate genetic, 98% cred că aceste produse trebuie etichetate, iar jumătate din respondenţi cred că alimentele modificate pot afecta sănătatea. Totuşi autorităţile, producătorii şi importatorii nu se grăbesc să se conformeze reglementărilor în vigoare.
În urma unor analize de laborator, comandate de Greenpeace pentru alimente cumpărate din magazinele alimentare din România,se arată că acestea conţin organisme modificate genetic în procente cuprinse între 61,2 şi 97,3 % fără ca acest lucru să fie menţionat pe etichetă şi fără informarea consumatorilor în legătură cu riscurile la care sunt expuşi. Rezultate acestor analize de laborator arată că românii sunt cobai pentru alimentele modificate genetic, iar autorităţile ţin rezultatele secrete în mod ilegal.
Prin investigaţiile făcute de Greenpeace cât şi alte ong-uri au fost identificate şi experimente ilegale cu pruni şi cartofi modificaţi genetic care se desfăşurau în staţiuni de cercetare aparţinând Ministerului Agriculturii. Se pare că nimeni din România nu doreşte sau nu are mijloacele necesare de a prelua controlul asupra situaţiei. Nu numai mediul înconjurător este pus în pericol, ci şi viitorul economic al fermierilor din România şi dreptul consumatorilor de a şti ce mănâncă, mai ales că actualul sistem de etichetare al OMG nu funcţionează.
Se pare că, din 2006, aproape 100% din cultură de soia din România este modificată genetic, din cauza contaminării culturilor nemodificate de la cele modificate. Cel mai probabil ea este ingredient în maionezele, mezelurile pe bază de soia şi pateurile vegetale de pe rafturile magazinelor.
Cel mai mare experiment din istoria umanităţii a început odată cu aceste industrii iraţionale şi aberante, încălcându-se flagrant voinţa liberă a individului cât şi libertatea acestuia,terenul pe care se experimentează fiind însuşi sistemul ecologic de care depinde viaţa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu